Feed on
Posts
Comments

EVENIMENTE.MD | Paulina Gușan

Igor Guzun – Omul care poartă cuvintele mereu la el, iar de ceva timp le-a așezat, în cel mai frumos mod posibil, în cartea VINIL. Scriitorul conduce o agenție de comunicare, este fondatorul unui site de știri, jurnalist, blogger, profesor timp de 12 ani la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a USM. Scriitura sa emoționează, răscolește amintiri, convingându-ne că arta scrisului este mănușa perfectă pentru Igor Guzun.

– Cum ați ajuns de la profesor universitar la scriitor?

– A fi scriitor însemnă, cred, nu să urci munte ca să arborezi în vârful lui un steag pe care-i scris „Sunt scriitor!”, ci mai degrabă să treci la pas sau în alergare o câmpie ori un deșert, ca să cunoști relieful, oamenii pe care îi întâlnești, iar asta să te ajute să sedimentezi observațiile și descoperirile tale în cărți.

Astfel, nu este atât de important dacă sau cum am ajuns, ci a contat mai ales experiențele de până la fiecare carte pe care am scris-o. Iar experiența de profesor universitar de jurnalism – care s-a întins, dacă socotesc bine,  pe durata de 12 ani – a fost una benefică, frumoasă, recompensatorie sub aspectul schimbului de energii și constatări cu tinerii și cu ceilalți profesori.

Tot ce am trăit până acum – ceea ce mi-au vorbit oamenii pe care i-am căutat ori pe care mi i-a scos destinul în cale, cărțile pe care le-am citit, evenimentele la care am fost martor sau personaj, cuvintele pe care le-am împărtășit cu alții și ecourile acestor cuvinte care s-au întors către mine – m-au ajutat să gândesc și să scriu cărțile de până acum.

– Cum v-ați descoperit pasiunea pentru scris?

– În adolescență, ca orice am, mi-am testat posibilitățile fizice, artistice, intelectuale ca să înțeleg ce pot face mai bine și mai cu plăcere. Și de fiecare dată avem câte un coleg care era mai bun decât mine la ceva: și atunci când am făcut școală de pictură, și când am învățat să cânt la un instrument muzical, și atunci când am alergat ori am jucat fotbal. Și mai oprit la cuvinte și la punerea lor în propoziții și, la momentul acela, mi s-a părut că le pot aranja într-un fel în care să emoționeze uneori, alteori să strălucească și așa mai departe. Și nu era nici un coleg care să fie mai bun ca mine la asta.

Iar peste ani mi-am dat seama că nu-i de-ajuns să fii mai bun ori mai priceput decât alții și poate că nici nu contează prea mult asta. Ci este mai potrivit să fii azi mai bun decât tine cel de ieri. Și am continuat să scriu. Propoziții. Texte. Cărți.

– Cât de mult citește Igor Guzun-scriitorul?

– Cât poate. Am câte o carte începută peste tot unde mă aflu: în geantă, lângă pat, în mașină ca să folosesc și timpul în care nu conduc dar sunt în mașină. Doar că nu poți citi la nesfârșit, trebuie să mai și construiești ceva cu toate cunoștințele sau stările pe care le trăiești după ce citești o carte. Și atunci sunt atâtea de făcut!

– Care a fost cea mai mare provocare de până acum pentru scriitorul Igor Guzun?

– Asta cu timpul – cum să-l împarți între câteva lucruri fundamentale și pasiuni ca să-ți ajungă pentru toate. Dar cred că asta e o chestiune care-i frământă pe mai mulți oameni, dacă nu chiar pe toți, indiferent ce muncă fac.

– Cartea VINIL a avut un mare succes și a prins bine la public. Ce urmează?

–Sigur că ecoul acestei cărți m-a bucurat. Și au mers direct către inima mea atât cuvintele pe care mi le-au spus ori mi le-au scris prietenii și profesioniștii, care se pricep la oameni și la cărți și s-au fotografiat cu cartea mea după ce au citit-o, nu înainte, cât și recenziile care au ajuns la mine de la oamenii care nu mă cunosc ori pentru care asta a fost prima sau una dintre primele cărți citite în viață ori citite cu voce tare acasă sau când erau în mașină cu familia. „- Jenica, e gata zeama ceea azi? – Acuși, mai am câteva pagini până termin cartea!” Sau acestea, de exemplu.

De exemplu, că „este una dintre marile cărți ale generației noastre”, așa cum a decretat Dumitru de la Chișinău. Sau că „cine nu a fost niciodată în Republica Moldova și are de gând să o viziteze, în loc să își cumpere un ghid turistic ar face bine să citească cel mai recent volum al lui Igor Guzun: VINIL”, așa cum a sugerat Ioana de la București. Ori că, așa cum a mărturisit Alexandru care se afla atunci la Veneția, „Moldova o port cu mine, oriunde aș pleca. …O găsesc printre frunzele lui Ion Druță, iar mai recent i-am simțit răsuflarea lecturând VINIL-ul lui Igor Guzun”.

Iar una dintre cele mai emoționante istorii despre cum o carte poate lega generații a venit din Italia și a fost povestită de Aurelia. „Am citit cartea VINIL fiind la Chișinău, așteptând la ușa unui medic stomatolog. Eram împreună cu fiul meu de 14 ani, care era foarte ocupat cu smartphone-ul. I-am citit „Un strigăt de părinte cauzat de tablete” și l-am intrigat. Am luat cartea cu mine la Roma, iar el m-a sunat de la Chișinău să mă întrebe unde-i cartea?”…

De altfel, poate c-am să-i dezamăgesc pe unii, dar cartea VINIL nu este un bestseller. Este longseller.

Iar ce urmează? Alte cărți. Scrise. O carte de neuro-proză, scurtă, cu titlul „BINE”. Și o carte de cardio-poezie. Ambele își caută editorul potrivit. Și sunt unele semne că îl vor găsi.

– Care este cartea în care ați vrea să fiți personajul principal? De ce?

– În copilărie vrem să fim, de obicei, eroii unor cărți care ne plac: să fim unul dintre cei trei mușchetari ai lui Dumas ori poate chiar al patrulea, ori să fim în locul lui Tom Sawyer, ca să găsim comoara ori măcar să ne vopsească cineva gardul. Poate că am vrut și eu asta, dar nu îmi amintesc prea bine, că sunt niște ani de atunci.

Apoi în adolescență vrem să fim eroi și titlurile de carte nu contează atât de mult. Ne dorim să fim eroi în viață reală. Iar când ne maturizăm ni-i de-ajuns să fim personajele pozitive din propria noastră viață. Și pe parcursul vieții suntem câte puțin din toate acestea.

Recomandați cititorilor o carte (mai puțin cunoscută), dar care merită să fie citită.

–Cred în continuare că toate cărțile sunt bune. Și le recomand pe toate. De asta nu pot să recomand o carte, recomand o bibliotecă întreagă. Ori o librărie.

Interviu de Paulina Gușan

Imagini: VIP Magazin/Fotoroom.md, O copertă alternativă la VINIL creată de Irina Rusu.

Comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un comentariu