Feed on
Posts
Comments

Rodicaninicu.blogspot.md

Nu au mai rămas decât câteva zile până la sfârșitul lui 2015, iar în aceste ultime zile avem cu totii tendința de a face o retrospectivă a anului care a trecut, ce am realizat, ce am început dar nu am finalizat, ce am dori să realizam până la trecerea dintre ani, dar și ce am vrea  să luăm cu noi în 2016.

Eu m-am prins la gândul că în ultimele 2 luni am început să citesc mai multe cărți și reviste concomitent, și că toate sunt citite doar pe bucăți.

De ce?

Noi avem o tradiție conform căreia în fiecare lună mergem la librărie să ne cumpărăm câte o carte. Luna asta am depășit cu mult numărul, deoarece toate trezesc curiozitate și interes, fie prin faptul că sunt scrise de compatrioți, de autori deja îndrăgiți sau că temele abordate mi se par interesante. M-am pomenit la sfârșit de an cu o listă de cărți necitite. Iar după cum a scris Igor Guzun în „Manifest de iarnă: suntem mari nu prin ceea ce avem, dar prin ceea ce facem” din ultima sa carte „VINIL”: „Noi contăm nu atât prin numărul de cărți citite, cât mai ales prin ceea ce am făcut după ce le-am citit”,  primul lucru pe care m-am decis eu să-l fac este să vă vorbesc despre aceasta lista de lecturi care mă așteaptă, și despre cum au ajuns ele în biblioteca mea, pentru că până le termin de citit pe toate mai este un pic.

Am finisat ieri de citit „VINIL”-ul, e ultima carte procurată  la Târgul de Crăciun organizat de asociația „ModCom” la Bordeaux. O carte pe care o savurezi ca pe o picătură de apă rece în zilele călduroase de vară, de care nu vrei să te desparți nici în tramvai, nici în rândul de la casă, la magazin…

O carte care încape în orice geantă și orice inimă. Jocul de cuvinte și de amintiri se îmbină perfect cu atmosfera sărbătorilor de iarna, și te face melancolic, pentru că ai vrea să fii acasă, în „Moldova, o țara scrisă cu creta”, să mai faci o vizită în „Căminul nr. 6”, pentru că ăsta e unul dintre cele „10 lucruri pe care…” nu le-am mai făcut în ultimul timp, iar de acolo eu am plecat cu prietenii durabile, Diana poate să confirme!

În asemenea momente, când ne apucă melancolia citind cărți, ne dăm seama că asemenea dorințe sunt… departe de realitatea pe care o trăim, și atunci începem să căutăm câte „20 de motive…” de ce nu e posibil să ne îndeplinim dorințele, dar și câte „20 de motive…” de a o face.

Am citit această carte repede, pe unde am nimerit, chiar dacă e ultima procurată, și am scris ultimele zile la oameni pe care nu îi mai contactasem demult, am retrăit amintiri și doruri frumoase…

Articolul complet este AICI.

Comments

Lasă un comentariu