Feed on
Posts
Comments

Dincolo de ferestre

1.

Însemnăm cu fotografii clipele frumoase

Pentru că însemnăm unii pentru alții imens.

Înainte păstram pozele în sertarul de la masă,

Astăzi – pe un perete pe care-l rulăm în jos fără sens.

2.

Acolo ne strigăm bucuria și amărăciunea,

Acolo ne înmulțim păcatele.

Iar când ne așezăm la masă, în loc să ne spunem rugăciunea,

Fotografiem repede bucatele.

3.

Acolo pe perete prieteni ai o mulțime

Și cel mai des te uimesc reacțiile lor.

E la fel ca înălțimea –

Unora le dă amețeli, altora – poftă de zbor.

4.

Dar ție îți plac geamurile. Atunci privește-le!

Doar dincolo de ele viața continuă amețitor.

Ca să ieșim de aici, trebuie să închidem ferestrele

Din casă și din calculator.

Taguri: ,

1.

Отсюда все сбегают без оглядки,

Тут весело лишь клоунам с афиш.

Но где б ты ни обрёл приют свой шаткий,

Ты с Богом по-румынски говоришь.

2.

Ты бросишь всё, едва тебя поманит

Жар-птица счастья пёрышком цветным.

И всё же не забудь достать помянник

И написать родным, ещё живым.

3.

Ты будешь слать им деньги и гостинцы,

Но и без этих взносов за любовь

Тут помнят всех — по именам и лицам —

И кто в раю, и кто в краю любом.

Перевёл с румынского Ed Pobuzhansky

* * *

NOI ŞI BLAJINII

1.

De aici toţi fug, nimeni nu pleacă la pas.

Oriunde în lume în română îţi spui spovedania.

Acasă veselă a rămas

Doar inscripţia „Veselă din Germania”.

2.

Şi parcă ai vrea s-o înjuri şi s-o uiţi,

Dar asta n-ajută deloc, din păcate.

Iar tot ce poţi face, munceşti şi-i ajuţi

Pe cei din pomelnic de la sănătate.

3.

Şi atunci când trimiţi, chiar dacă sunt mici,

Dovezi de iubire – pannetone şi sume,

Suntem împreună şi rămânem aici

Plecaţii în ceruri, plecaţii în lume.

Igor Guzun

http://aiciscriu.eu/noi-si-blajinii/

EMINESCU CU OCHI DE RULMENȚI

1.

La capăt de sat, sub o cruce,
Printre mașini, benzină, drumeți
Se uită cum apa lin curge
Eminescu cu ochi de rulmenți.

2.

Când lumea își udă batista,
Când oamenii se spală pe mâini,
Cu o privire-nțeleaptă, tristă
Chipul de ghips se înclină puțin.

3.

E aici demult, de prin anul
Șaptezeci și șapte, să fi fost.
Sculptorul rus Dmitri Kalganov
Îi știa opera pe de rost.

4.

Poetu-l făcea să transpire
Pe artistul cu țigara în dinți.
Dar cum să-i sculpteze privirea,
Ochii lui mari, adânci și fierbinți?

5.

E o sarcină grea, complicată.
Eminescu nu are format.
Sculptorul – prieten cu tata
Frământa lut, era frământat.

6.

Ochi limpezi ca niște ferestre
Spre un suflet profund, visător.
Cum să-i exprimi, te-ntrebi maestre,
Într-o sculptură la un izvor?…

Continuă să citeşti »

Taguri: , , , , ,

Igor Guzun, scriitor, fondator www.stiripozitive.eu

Copacii și pomii au în viața oamenilor un rol profund.

Te naști și stai copăcel. Apoi crești mare și cazi de pe o creangă. Sau îl citești pe Creangă.

Și te bucuri de darurile de sub pomul de Crăciun.

Iar să sădești un pom este unul dintre lucrurile obligatorii pe care un om trebuie să le facă în viață: să sădești un pom, să sapi o fântână, să crești un copil.

Și pe ultimul drum al omului în această viață tot de un pom este însoțit: pomul împodobit de la înmormântare.

Copacii ne oferă protecție și umbră. Pomii ne dau fructe și frumusețe. Împreună ne asigură viața. Iar atunci când sunt afectați, copacii și pomii trebuie ajutați să supraviețuiască.

Ca să ne ajute să trăim.

Ca să fie viața noastră mai plină. Mai plină de sens…

Continuă să citeşti »

Taguri: , , , ,

„M-am blocat”, a zis uşa de la ascensor.

„Mai slăbeşte-mă”, i-a zis corpul omului care-l purta.

„Vă ţinem la curent”, n-au liniştit stâlpii de înaltă tensiune.

„Să facem muşchi”, s-au angajat copacii.

„M-am ambalat”, a spus cadoul…

„Ce-s cu variantele acestea?”, a întrebat profesoara de matematică…

Continuă să citeşti »

Taguri:

* * *

SPERANŢA DIN iPHONE

Vocea ta îmi sună în timpane,

Iar ochiul tău e Gorilla Glass.

Am iconiţe în loc de icoane

Pe iPhone-ul meu – iconostas.

Când totul în jur e prostire,

Pastile, reclame, regim,

Să-mi spui măcar asta,

Siri…

Fără speranţă, cum să trăim?

(с) Ed Pobuzhansky

(с) Versiunea în română Igor Guzun

* * *

НОВЫЙ БОГ

И глас твой — стучит в перепонки.

И глаз твой — Gorilla Glass.

И вместо икон — иконки.

Айфонный иконостас.

Как страшно нам, серым и сирым,

В стране беспробудной лжи

Остаться без помощи…

Siri,

Как дальше нам жить, подскажи…

(с) Эд Побужанский

Continuă să citeşti »

Taguri: , , ,

NOI ŞI BLAJINII

1.

De aici toţi fug, nimeni nu pleacă la pas.

Oriunde în lume, în română îţi spui spovedania.

În Moldova veselă a rămas

Doar inscripţia „Veselă din Germania”.

2.

Şi parcă ai vrea s-o înjuri şi s-o uiţi,

Dar asta n-ajută deloc, din păcate.

Iar tot ce poţi face, munceşti şi-i ajuţi

Pe cei din pomelnic de la sănătate.

3.

Şi atunci când trimiţi, chiar dacă sunt mici,

Dovezi de iubire – pannetone şi sume,

Suntem împreună şi rămânem aici

Plecaţii în ceruri, plecaţii în lume.

© Igor Guzun

Taguri: ,

EUROPALIBERA.ORG

Un interviu cu un scriitor de la Chișinău.

O convorbire despre despre sarcina dificilă de a merge pe contrasens pe piata mediatică, unde domin știrile catastrofale cu un cunoscut blogger, profesor de jurnalism la Universitatea de Stat din Chisinau, scriitor, managerul portalului „Stiripozitive.eu”.

Europa Liberă: Domnule Guzun, dumneavoastră faceţi efort disperat, dacă nu chiar sisific, de a acredita ştiri pozitive pe un fundal unde are priză la ascultători, cititori, privitori, un fel de contabilitate macabră cu un număr impresionant de cadavre, cu atacuri, cu tragedii. Şi, din păcate, aceasta a devenit o normă. Măcar în ajunul de Paşti sau cu ocazia sărbătorilor pascale reuşiţi să diminuaţi cât de cât fluxul acesta de tragedii care, probabil, marchează lumea şi această „balenă albastră”, pardon, nu a venit din senin. Probabil, ea a venit pe un teren pregătit.

Igor Guzun: „Cred că efortul echipei noastre nu este disperat. Este, dimpotrivă, sperat. Poate că prin subiectele acestea care sunt oarecum mai altfel dăm şi nişte speranţe oamenilor. Şi cred că oricât am încerca noi să schimbăm realităţile, nu prea putem să le influenţăm. În schimb, putem depune eforturi ca să schimbăm nişte percepţii, paharul cel pe jumătate plin şi pe jumătate gol, dar, din punct de vedere tehnic, el, de fapt, întotdeauna este plin. Pentru că partea în care nu este apă sau alt lichid este plină cu aer, deci, şi cu speranţă. Găsim oameni care fac ceva în ţara aceasta sau mai departe afară, dar cu gândul la oamenii apropiaţi de aici.”

Europa Liberă: Prima dată când aţi început proiectul acesta multora li s-a părut că vă propuneţi să lustruiţi imaginea celor care guvernează. Cum aţi reuşit să combateţi această bănuială?

Igor Guzun: „Pur şi simplu, am evitat subiectele politice, mergând acolo unde viaţa se întâmplă cu adevărat. Aceasta am făcut, ne-am văzut de treabă.”

Europa Liberă: Noi vorbim în ziua în care cândva era sărbătorită Ziua Cosmonauticii. În copilăria mea, într-adevăr, am avut această trăire foarte puternică, apartenenţa la o asemenea bucurie era un coagulant foarte bun. Acum mai sunt lucruri de acestea?

Igor Guzun: „Eu cred că, dacă ne-am amintit de ziua aceasta, de 12 aprilie, că este Ziua Mondială a Cosmonauticii şi Aeronauticii, poate că este un prilej bun de a vorbi despre vise. De fapt, oamenii au zburat în cosmos pentru că au avut ei sau alte generaţii anterioare nişte vise şi ca să se dezlipească de pământ. Şi probabil că şi amintirile noastre nu sunt legate atât de lucruri, cât de oameni.

Eu, în ’61, cred că nu eram nici în planurile părinţilor mei, dar ţin minte bucuria lor de mai târziu legată de data de 12 aprilie sau alte câteva sărbători din acestea adevărate. Poate că este şi o ocazie de a ne aminti despre nişte lucruri legate de înaintaşii noştri. Şi atunci când lucrurile sunt legate de oameni şi amintirile noastre sunt mai vii, unii dintre părinţii noştri nu mai sunt, buneii la fel, cuţitele pe care le-a ascuţit bunelul demult s-au tocit, doar că el ne-a lăsat şi folosim cutia, cutia este la noi, adică amintirile noastre.”

Europa Liberă: Aţi atins un subiect foarte sensibil. Din cauza rupturilor inevitabile istorice, în general, nu prea s-au transmis de la bunici spre nepoţi lucruri de genul acesta: cutii, argintării sau…

Igor Guzun: „…sau războiul de ţesut…”

Europa Liberă: …chiar şi pozele de familie. De ce s-a întâmplat aceasta? Doar pentru că au trecut prin războaie şi prin tragedii? Sau a intervenit cineva în mod deliberat ca să rupă aceste relaţii?

Igor Guzun: „Poate că a fost şi o intenţie de a rupe tradiţiile sau de a ne construi ca alţi oameni. Marea sau una dintre marile descoperiri din familia noastră a fost legată de o maşină de cusut.”

Europa Liberă: Trebuie să fi fost Singer?

Igor Guzun: „Singer. Şi i-am arătat fiicei noastre maşina de cusut a străbunicii ei, care şi-a câştigat banii cu ea. Şi maşina aceasta de cusut ţine mai mult decât iPhone-ul. Într-un text pe care l-am scris pentru următoarea carte i-am povestit fiicei că lucrurile, de fapt, au valoare pentru că sunt legate de oameni şi de amintirile despre ei. Maşina aceasta de cusut, care ţine şi astăzi şi este încă funcţională, i-a ajutat străbunicei fiicei noastre să supravieţuiască. Ea se pricepea la cusut cuvinte, fiind chiar şi vară dreaptă cu lingvistul Eugeniu Coşeriu. Şi din toate amintirile acestea pe care le mai păstrăm despre maşină, despre oamenii care au fost înaintea noastră facem povestea familiei sau, poate, chiar împreună povestea ţării.

M-am gândit, că tot e ocazia aceasta cu ziua primului zbor în cosmos, de ce câteodată ne place să ne amintim despre alte vremuri. Poate că eram noi mai tineri sau poate că, într-adevăr, părinţii noştri erau mai tineri. Şi aceasta este una dintre explicaţiile cele mai simple, poate, cea mai la suprafaţă sau cea mai de pe buzele oamenilor. Altă explicaţie ar fi că, probabil, ultimele două decenii şi ceva în care am încercat noi să ne afirmăm ca ţară ne-au demonstrat că nu prea reuşim să o facem singuri. De aceasta a existat o uniune, încercăm să ajungem în cealaltă, pentru că noi singuri nu ne prea descurcăm.”

Continuă să citeşti »

Realizator: Vitalie Guțu

Link: TVR Moldova

Taguri: , , , ,

Comunitatea iubitorilor de pisici e foarte mare. Iată de ce ne-am gândit să-i dăruim comunității și fiecărui membru în parte le dăruim – cu dedi-CAT-ie – acest feat.

Pisicile sunt cele mai pașnice animale. Vorba poetului: „Pisicuță peace-peace-peace…”.

Iar atunci când, totuși, s-a simțit amenințată, pisica Sindi a creat o organizație pentru protecția tuturor pisicilor a numit-o „Sindi-cat”.

În Rusia, unui copil murdar care-și dorește o pisică îi poți spune scurt: „Тебе надо mîța”.

Pisica ce știe să se relaxeze din plin la prânz e de rasă șiamiază.

Când o pisică pariziană intră în discuție on-line cu altă pisică din Franța, despre ea se spune „chat in chat”…

Continuă să citeşti »

Taguri: , , ,

« Articole mai noi - Articole mai vechi »