Feed on
Posts
Comments

Mulțumiri

Bine.

Dacă am ajuns să fiu „Omul anului”, poate c-ar trebui să mă bucur. Dar fiindcă am trecut și prin momente mai grele decât acestea, mă bucur foarte mult.

Și pentru că bucuria asta nu-mi dă voie să spun tot ce-mi trece prin cap acum, am să spun doar câteva lucruri.

Primul este legat de mulțumiri. Acestea se îndreaptă mai întâi către cei doi oameni din familia mea – soția mea și fiica noastră – care privesc toată aventură legată de scris uneori cu ironie, alteori cu încântare, dar cel mai des cu încurajare.

Îi mulțumesc Rodicăi Ciorănică și lui Sergiu Gavriliță că m-au adus aici și mi-au dat ocazia să vorbesc despre oameni și despre cărți.

Și mulțumesc echipei mele de la „URMA ta” și echipei lor de la „VIP Magazin”.

Plus, bineînțeles, oamenilor care mi-au cumpărat cărțile, le-au citit și le-au spus și altora că merită.

Atunci când este vorba despre cărți, Moldova este o țară nemaipomenită. În fiecare casă sunt cărți. În unele chiar 36. Și mă bucur că le citim, le scriem și le jucăm…

La fel, când este vorba despre scriitorii din Moldova – mai ales din generația mea – ei sunt poate nu fantastici, dar cel puțin generoși. Pentru că dacă eu sau colegii mei de scris s-ar apuca să construiască case, să creeze haine ori să lecuiască oameni, profesioniștii din aceste domenii ar privi asta nu cu ochi buni. În schimb, noi dacă i-am vedea cu o carte citită sau, mai ales scrisă, ne-am bucura foarte mult. Și chiar v-aș ajuta să o promovați.

Știți poate la fel de bine ca mine că scrierea cărților nu are nici un raționament economic. Dar facem asta ca să intrăm în biblioteci, în librării și de acolo în inimile oamenilor.

Comments

Lasă un comentariu