Feed on
Posts
Comments

Pentru tatăl meu este savantul Eugen Coşeriu, despre care un alt ilustru consătean al lor, lingvistul Valentin Mândâcanu, spune că „este o mândrie pentru satul nostru”, Mihăileni, Râşcani. Pentru scriitorul Nicolae Popa – probabil, campioana europeană la lupte libere Mariana Eşanu, la Buda, Călăraşi, o localitate despre care jurnalistul Mircea Surdu, un celebru consătean al lor, afirmă că este „un sat foarte mic şi modest, unde, pe vremuri, nu circulau nici măcar autobuzele”.

Iar marele meu consătean este Tolea Ciumac, cel mai popular moldovean în România!

Tolea, de unul singur – cu înălţimea sa de 1 metru 90, cu cele 120 de kilograme pe care le are, cu cele trei titluri de campion european la kempo pe care le deţine, dar şi cu apariţiile lui în prim-planul vieţii publice – a adus satului meu, Recea, Râşcani, atâtea menţiuni câte nu am reuşit să adunăm pentru Recea noi, ceilalţi împreună, în toate secolele de la prima atestare istorică a localităţii.

Pentru multă lume Tolea Ciumac o fi, poate, un luptător de K1 faimos. Sau omul care l-a aruncat în lada cu gunoi pe un prezentator de televiziune, în direct, la o oră de maximă audienţă. Ori personajul de la penitenciar care, în timpul detenţiei, a decis să-şi povestească amintirile din copilărie, într-o carte de memorii, în care vorbeşte despre „multe rele pe care le-am făcut, multe bune”.

Pentru mine însă Tolea este, în primul rând, singurul om de la noi din sat care a citit întreaga bibliotecă. „Avea o viteză nemaipomenită la citit”, îmi spune sora mea, care este mai mică decât mine şi care şi-l aminteşte mai bine pe Tolea în această ipostază.

Eu mi-l amintesc mai uşor pe Tolea Ciumac pe terenul de fotbal al şcolii, atunci când era portar. Acum pe terenul acela creşte frumos iarba. Pe vremea noastră iarba n-avea nici o şansă: era roasă de ghetele noastre, de genunchii noştri şi de coatele lui Tolea.

Oare ce mai face astăzi Tolea, că nu reuşesc să-i deschid blogul http://toleaciumac.ro/? Şi-a mai remediat vreunul dintre cele două defecte mărturisite: „Am doar două defecte: sunt urât şi nu ştiu să dansez”? Ce cărţi mai citeşte? Că eu aştept să citesc amintirile lui din copilărie.

„Ce om simplu! Şi televiziunile au făcut din el un monstru… Ce nedrept!”. „Respect, Tolea!”, spun oamenii despre acest interviu al marelui meu consătean Tolea Ciumac.

Comments

Powered by Facebook Comments

Un comentariu to “Marele meu consătean, Tolea Ciumac”

  1. barbat de barbat !

    as citi cu placere amintirile din copilarie ale lui Tolea…

    recomand sportivilor moldoveni sa ia niste ore de cultura comunicarii de la Tolea

    vorbeste frumos si pe intelesul tuturor

    IL VREAU PE TOLEA MINISTRU AL SPORTULUI !

Lasă un comentariu