Feed on
Posts
Comments

Gândirea

Ura! A venit canicula! au strigat, ușor inadecvat, elevii la începutul verii. Bucuria lor însă nu a fost împărtășită cu entuziasm de noi, ceilalți, adulții, care nu vedem prea multe vești bune legate de apropierea toamnei.

Toamna se numără nu doar bobocii, ci și zilele rămase până la următoarea vacanță de vară, credem noi că se gândesc copiii.

Ei, care vor continua să meargă la licee teoretice când pentru viața adevărată au nevoie să poată să facă ceva concret, nu teoretic. Ei, care sunt mai deștepți decât noi. Cu o generație. Și cu un model de iPhone.

De ce este importantă gândirea critică, ne vor explica, pe un ton didactic, teoreticienii.

Creatoare, da. Laterală, da. Adecvată, da. Sau chiar fără nici un fel de calificativ. Pur și simplu, gândire. Dar gândire critică, nu…

Pentru că e plină lumea de adulți mereu supărați, care nu văd nici măcar puținele avantaje de a sta într-un ambuteiaj într-un oraș aglomerat – cel de a fi singur cu tine, ca să te gândești la ce vei face în următoarea clipă ori a doua zi sau cel de a fi împreună cu familia ta ca să puneți la cale viitoarea distracție sau apropiată muncă în comun la țară ori în garaj.

Gândire critică, nu. Pentru că sunt atâția și atâția care se arată sceptici, formulează obiecții și sunt de-a dreptul împotrivă din start încât este pus sub semnul întrebării fiece pas, orice gest încă din momentul intenției.

Gândire critică, nu. Pentru avem nevoie de copii și tineri. Care gândesc. Acționează. Creează. Experimentează. Merg înainte.

Dar oare noi, maturii, i-am întrebat vreodată pe copii și tineri ce gândesc ei înainte de a le vorbi despre necesitatea introducerii gândirii critice în sistem?

Așa mă gândesc în aceste zile dinainte de primul sunet pentru generația de copii care, dacă nu-i lăsăm să crească frumoși, creatori și eficienți, vor da ultimul sunet pentru noi toți.

Comments

Lasă un comentariu