Feed on
Posts
Comments

Marii înaintași ai generațiilor de astăzi sunt Messi, Ronaldo și Mbape. Iar cei mai scumpi apărători din istorie sunt, după aceleași socoteli, Virgil van Dijk și John Stones și Benjamin Mendy.

Nu zicem ba, o fi, dar alții au fost pentru noi cei aflați în trecere strălucită prin istorie.

Generațiile noastre au alți eroi, universali, care sunt și înaintași, și apărători. Ai neamului. Alexandru Cel Bun, Mihai Viteazul, Ștefan Cel Mare…

Oare cum ar arăta o echipă de vis a istoriei noastre și ce calități și-ar etala domnitorii, că și despre ei se vorbește în termeni sportivi: ”atletul creștinătății”…

Unii concurează în Liga Campionilor, alții au făcut parte din Liga Sfântă.

Iată unsprezecele ideal al istoriei, așa cum se vede din tribunele zilei de azi.

În momentele marilor sale victorii, înaintașul Mihai Viteazul era aclamat ”Bravo”. De aici și numele străzilor ”Mihai Bravul”. Aplauze pentru Mihai Bravul chiar și din partea goalkeeper-ului chilian Claudio Bravo.

Probabil că Vlad Țepeș a evoluat pe post de apărător – unul dintre cei mai severi – al dreptății. Și acest apărător avea și un aparat pentru asta: țeapa. Iar suprafața lui de pedeapsă era destul de mare.

Alexandru Cel Bun. Un om de bază în echipa de vis a României. Domnia sa lungă a durat 32 de ani, o vârstă la care, de obicei, se retrag astăzi mulți fotbaliști de top.

O legendă vie. Alexandru Ioan Cuza. Cel care a dat numele României.

Alexandru Lăpușneanu. Adept al strategiei de joc, exprimată prin: ”De mă voi scula, pe mulți am să popesc și eu” și ”Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”…

Constantin Brâncoveanu. Și el deținător al unui record: una dintre cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Pentru sacrificiul său și al familiei sale poartă titlul de Sfinții Mucenici Brâncoveni. Orice istorie din lume și i-ar fi dorit.

Dimitrie Cantemir a fost, probabil, cel mai bun libero din istorie, fiind prezent acolo unde fazele de joc necesitau intervenția lui: la Constantinopol, la Iași, La Petersburg.

Mircea Cel Bătrân. Nu a fost atât de ”bătrân”, să zicem, ca Mircea Lucescu, dar a intrat în istorie ca unul dintre cei mai buni antrenori ai Țării Românești, aducând-o la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Și dacă Mircea cel Lucescu încearcă să conducă turcii către titluri mari, atunci Mircea cel Bătrân a fost într-un permanent conflict cu otomanii. Apărându-și Țara.

Venind pentru a doua sa domnie în 1541, Petru Rareș imediat a pus în aplicare formula de joc în teren 1-5-4-1, dovedind prin asta multă abilitate diplomatică. Prin această poziționare, domnitorul își dorea mai degrabă scoruri neutre decât victorii și, mai ales, înfrângeri.

Poreclit ”Albanezul” sau ”Grecul”, datorită originii sale după tată, Vasile Lupu poate fi considerat unicul internațional (stranier) legitimat la echipa de vis a Neamului.

Dacă ”goalkeeper” s-ar traduce ca ”cel care se ține de realizarea scopurilor sale”, atunci, indiscutabil, Ștefan Cel Mare ar fi declarat cel mai bun goalkeeper al tuturor timpurilor. Mai ales că a parat și la propriu loviturile străinilor asupra Moldovei. A ținut ”Poarta” departe de poartă.

Să ne cinstim înaintașii și apărătorii, a spus unul dintre noi, ridicând cupa. Cupa de șampanie.

Comments

Lasă un comentariu