Feed on
Posts
Comments

L-am mângâiat, l-am luat cu mine în pat şi am fost nedespărţiţi în călătorii.

Am ţinut mâna pe el mai mult timp decât pe o carte, decât în buzunar sau decât pe oamenii apropiaţi.

A fost, de când fac această profesie, aproape mereu cu mine: în birou, acasă, în aeroporturi, în traininguri sau în prezentări publice.

Atunci când am încercat să mă descurc fără el, am pierdut din încredere, din viteză sau din îndemânare.

Şi iată că acum este anunţată în ştiri moartea lui – ce veste neaşteptată şi zguduitoare!

„Te duci şi ani de suferinţă. N-or să te vază ochi-mi trişti. / Înamoraţi de-a ta fiinţă, / De cum zâmbeşti, de cum te mişti”.

Mai ales, de cum te mişti…

A murit mouse-ul!

Atunci când revista „Comunicaţii mobile” a anunţat decesul mouse-ului, o altă viaţa a încetat. Viaţa noastră a încetat să mai fie la fel ca înainte.

Comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un comentariu