Feed on
Posts
Comments

Copiii noştri, ajunşi adolescenţi, au dezvoltat foarte mult degetul mare, de la gadget-urile pe care scriu mesaje.

Părinţii stau pe tablete şi injecţii, copiii lor – pe tablete şi telefoane.

Copiii noştri, ajunşi adolescenţi, pot citi vorbele părinţilor pe buze, pentru că au mereu căştile pe urechi.

Pentru copiii noştri menta miroase a gumă de mestecat.

Copiii noştri au văzut pentru prima oară levănţica şi iasomia pe cutia de detergent.

Copiii noştri beau Fanta babei şi Fanta moşneagului.

Iar atunci când mergem la adunările de părinţi în şcoala copiilor noştri, citim pe pereţi: „Tradiţia adevărată este Merinda sufletului omenesc”.

Iar copiii noştri, la rândul lor, citesc pe cartonul unui cerşetor: „Adun bani pentru lăicuire”…

Dar toate astea-s floricele. Noi le culegeam de pe câmpii, ei – le mănâncă la cinematograf.

Noi aveam doar o formaţie – U2, copiii noştri însă au toate formaţiile pe Youtube.

Ei o au pe Rihanna, noi o aveam pe Ma-riana, din serialul „Şi bogaţii plâng”.

Copiii noştri, ajunşi adolescenţi, află temperatura de afară de pe telefon sau de pe net. Noi, părinţii lor, o aflăm de le televizor. Iar părinţii noştri o aflau direct de la termometrul de afară de la geam.

Şi, cu toate aceste diferenţe, ne iubim copiii la o maximă absolută a temperaturii, care sperăm să fie egalată, de-a lungul timpului, cu cea a dragostei lor pentru noi.

Comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un comentariu