Feed on
Posts
Comments

Copilăria se termină atunci când începem să ne tăiem singuri unghiile. Şi nu ne mai obligă nimeni să ne spălăm pe dinţi, dar noi o facem.

Copilăria se termină atunci când înţelegem că Moş Crăciun este tata.

Când încetează să ne bucure obiectele şi aşteptăm bucurii de la oameni din jurul nostru, care sunt tot mai puţini – atunci se termină copilăria.

Copilăria se termină atunci când nu mai trebuie să ne facem lecţiile, dar viaţa continuă să fie învăţătorul nostru.

Când nu ne mai ustură ochii din cauza şamponului şi când facem baie de bună voie şi nesiliţi de nimeni.

Atunci se termină copilăria.

Copilăria se termină atunci când nimeni nu te cheamă la masă şi tu eşti cel sau cea care îi cheamă pe toţi.

Când nu te mai sărută nimeni pe creştet…

Când ai curajul să mănânci singur peşte fără să te ajute părinţii la alegerea oaselor.

Când nu-ţi mai place zahărul în cuburi şi macaroanele alfabet.

Atunci se termină copilăria.

Copilăria se termină atunci când prima ninsoare nu te mai bucură, ci te îngrijorează.

Copilăria se termină atunci când deja îţi poţi lega şireturile, dar deja îţi este greu să te apleci.

Copilăria se termină atunci când nu mai ai probleme de rezolvat, dar începi să ai probleme.

Copilăria se termină atunci când încetezi să te mai temi de animale, dar începi să-ţi fie frică de oameni.

Copilăria se termină atunci când te bucuri că eşti mare, da înţelegi mai târziu că nu sunt prea multe bucurii în asta.

Comments

Powered by Facebook Comments

Un comentariu to “Când se termină copilăria”

  1. [...] inspirate de Igor Guzun și postarea de pe [...]

Lasă un comentariu