Feed on
Posts
Comments

Vă mai aduceți aminte de povestea ceea în care doi meșteri tot încercau să pună la loc piesele unui automobil pe care l-au demontat cu o seară înainte, dar de fiecare dată asamblau un aparat de făcut țuică?

Ei, bine, chiar dacă nu există o asemenea poveste scrisă, nouă ni se întâmplă ceva asemănător.

Când punem piuliță lângă contrapiuliță, un nit peste un pivot și carcasa punții din spate undeva mai departe de frâna hidraulică asistată prin depresiune și de pedala de ambreiaj, tot jocuri de cuvinte ni se năzăresc.

Copacul de la cotitura drumului s-o fi numind, probabil, arborele cotit.

Iar imnul mecanicului auto optimist începe așa: „Resoarele răsare…”

Reparația motorului Diesel a dat naștere celor două mărci celebre de blugi: „Diesel” și „Motor”.

Dar cum se cheamă oare limbajul folosit în autobuzul urban?

Și oare mecanicii auto își numesc fiicele Biela-Manivela, după exemplul mai vechi din filmul „Maria-Mirabela”?…

Dar știți cumva cum s-o traduce în limba rusă titlul romanului „Solenoid” al lui Mircea Cărtărescu? Катушка магнитная!

Un exercițiu de imaginație: cum ar fi să ieși în capot ca să vezi ce ai sub capotă? Sau să te uiți sașiu la șasiu?

Dacă un grup de pensionari ar striga în piață „Sus pensia!”, posesorii vehiculelor cu siguranță s-ar opri să-și verifice подвеска.

Faptul că din dotarea automobilului lipsește stingătorul este un fapt stingător la cer.

Înainte de final, ne întrebăm: cum ar funcționa o supapă sub apă?

Iar aici punem punct cu o cruce cardanică.

Dacă o jantă nu poate fără o anvelopă, o geantă nu poate fără o carte bună.

Comments

Lasă un comentariu