Feed on
Posts
Comments

Aceşti „Trandafiri englezeşti” sunt pentru Rocco şi Lola, care locuiesc, împreună cu celebra lor mamă, Madonna, la Londra şi Los Angeles. Madonna a scris pe prima pagină a primei sale cărţi de poveşti, intitulată „Trandafirii englezeşti”, o dedicaţie pentru Lola şi Rocco, dar a adresat această carte tuturor copiilor lumii.

Celebra cântăreaţă, actriţă şi compozitoare americană, Madonna, a publicat prima dintre cele cinci cărţi ale sale de poveşti pentru copii şi maturi în 2003, după 11 ani de la lansarea cărţii „Sex”, care era doar pentru adulţi.

„Aţi auzit vreodată de Trandafirii englezeşti”? îşi întreabă acum Madonna cititorii – copii şi adulţi – în povestea trandafirilor englezeşti. „Iată ce nu sunt: O cutie cu bomboane. O echipă de fotbal. Florile din grădină. Iată ce sunt: Fetiţele Nicole, Amy, Charlotte şi Grace… ele citesc aceleaşi cărţi şi chiar le plac aceeaşi băieţi… Şi sunt pur şi simplu de nedespărţit”…

Dar, totuşi, era o problemă. Toate erau puţin geloase pe o fată din cartier. Numele ei era Binah. „Era foarte, foarte frumoasă… Era deosebită… Dar era tristă. Pentru că, deşi era cea mai frumoasă fată din lume, era foarte singură”.

Ce se întâmplă mai departe în povestea Madonnei? După ce întoarcem pagina colorată în verde, după culoarea invidiei pe care o purtau faţă de Binah cele patru fete-prietene, numite Trandafirii englezeşti, citim ce spuneau Nicole, Amy, Charlotte şi Grace. „Cum poate cineva să fie perfect? Nu e drept să aibă totul! Hai să ne prefacem că nu o vedem în stradă. Hai să o aruncăm în lac!”. Zis şi făcut, povesteşte Madonna. Chestia cu ignoratul, nu cu aruncatul în lac.

Într-o noapte, când fetele erau la o petrecere în pijama acasă la Nicole, mama acesteia le-a spus atunci când ele, brusc, au încheiat bătaia cu perne: „Vreau să vorbesc despre Binah. Locuiţi pe aceeaşi stradă… vă plac aceleaşi lucruri care îi plac şi ei şi, totuşi, niciodată nu aţi luat-o cu voi şi nu aţi făcut nici un efort să fiţi prietenoase cu ea”.

Mai târziu, în timp ce dormeau, fetele au avut acelaşi vis, în care o zână le-a ajutat să ajungă acasă la Binah, fără să fie observate. Acolo au văzut-o pe Binah, care stătea în genunchi şi spăla podeaua din bucătărie. A intrat apoi tatăl ei şi i-a spus: „După ce termini de spălat podeaua, poţi să te apuci să pregăteşti cina”. În scurt timp, Binah a curăţat cartofii, a tăiat ceapa, a pus masa, a curăţat peştele de solzi, a spălat hainele murdare, a călcat şi a golit coşul de gunoi. „Nu are mamă… A murit cu mulţi ani în urmă, le-a spus zâna Trandafirilor englezeşti. Mai vrea cineva să fie în locul lui Binah?”.

În dimineaţa următoare, cele patru fete au hotărât să fie mai drăguţe cu Binah şi să nu se mai plângă de vieţile lor. Încetul cu încetul, fetele au îndrăgit-o ca pe sora lor. Şi lumea din cartier a început să vorbească despre ele: „Trandafirii englezeşti au ceva deosebit. Ce fete frumoase! Vor creşte şi, într-o bună zi, vor deveni nişte femei uluitoare”.

Poate ca femeia care a scris această poveste, Madonna…

Comments

Powered by Facebook Comments

Lasă un comentariu