Va trebui să-l răstignim pe Hristos.

Va trebui să fim arși pe rug de inchiziție când vom spune că pământul e rotund.

Atunci când vom ieși din casă vom trece prin Renaștere, ca mai târziu, să trecem prin Holocaust.

Va trebui să-i împușcăm pe Martin Luther King și pe John Lennon.

Atunci când vom ieși din casă va trebui să-l ținem pe Nelson Mandela în pușcărie, într-o carantină de aproape 30 de ani, ca să învățăm și de la el iertarea.

Va trebui să refacem Uniunea Sovietică ca să ne deportăm noi pe noi în Siberia.

Va trebui să revenim la scrierea cu litere latine și, peste ani, să citim pe tricourile copiilor din grădinițe țările în care lucrează părinții lor.

Atunci când vom ieși din casă va trebui să învățăm să iubim și să muncim de parcă altceva nu știm să facem.

Vom începi să tăiem pădurile pentru că ceilalți încă nu au ieșit din casă.

Atunci când vom ieși cu toții din casă vom învăța să ne spălăm pe mâini și cel mai bine o vor face-o politicienii.

Vom învăța să ținem minte cum o cheamă pe prima noastră învățătoare după ce-i vom seta numele ca răspuns la întrebarea de securitate pentru recuperarea parolei.

Vom traversa strada ca pietoni în locuri nepermise cu ochii în jos și, protejați, cu masă pe față.

Vom continua să ne punem unii altora la tâmplă pistolul și asta nu ca să măsurăm temperatura.

Va trebui să învățăm să devenim oameni. Liberi. Va trebui să învățăm să-i atingem pe oamenii dragi mai des decât ecranele. Și să-i ajutăm.

Și va trebui să inventăm încă o epidemie ca să-o împiedicăm pe Liverpool să câștige titlul după o așteptare lungă cât închisoarea lui Mandela.

Atunci când vom ieși din casă tocmai ni se vor naște copiii pe care îi vom crește din nou afară.

Iar acești copii vor avea în dreptul feței nu o mască, ci o carte.

O carte care să-i păzească să nu facă multe dintre greșelile noastre.

– Igor Guzun