Cotidianul Național „Timpul” mi-a adresat paru întrebări la care am răspuns cu bucurie.

- Cum e să fii scriitor în Republica Moldova?

Funny, trandy, cool.

Sau în limba în care scriem, vorbim, simţim dar nu înjurăm – este uneori amuzant să fii scriitor în Moldova, aici unde paradoxurile parcă şi-au dat loc de întâlnire ca să ne de lucru, de gândit şi chiar de ironizat ori de plâns.

Acum pentru mine scrisul înseamnă BUCURIE: atât faptul de a spune în cărţi poveşti, a căuta sclipiri în jocuri de cuvinte ori a rezuma oarecum logic şi emoţionant poate stări şi observaţii proprii, cât şi a savura ecourile care vin de la oamenii care înţeleg şi apreciază asta.

După ce este bucurie, scrisul mai înseamnă pentru mine şi o chestiune de TIMP: cum să le faci pe toate celelalte ca să-ţi rămână bucăţi mici de dimineaţă ori de scurtă vacanţă în care să scrii.

- Cât câștigați din literatură?

- Îmi este mai uşor să spun CE câştig: prieteni, apreciere, încredere.

Dacă prin cuvintele pe care le pun alături şi prin cărţile pe care le scriu – cele mai recente „LA BLOG”, semnată împreună cu Sergiu Bezniţchi, şi „VINIL”, apărută în două ediţii – am reuşit să fac nişte lume să vibreze la bine şi la lucruri adevărate, înseamnă că, vorba unui cântec, „de ajuns mi-e şi atâta”.

Iar dacă după asta aceşti oameni mi-au devenit prieteni înseamnă că am câştigat aprecierea şi încrederea lor, exprimate printr-un salut la magazin, cu remarca pe care ei o fac acolo: „vă cunosc din carte” ori printr-un zâmbet pe stradă.

Pentru că pentru mine sunt la fel de valoroase şi dătătoare de puteri ecourile de lectură care vin, de exemplu, de la un scriitor consacrat care spune că savurează această carte a mea, cea mai originală scrisă la noi, şi de la o verişoară care spune că acolo, în Italia, munca ei devine mai uşoară dacă ascultă „VINIL” în format audio book.

Şi în plus dacă „VINIL” a ajuns să fie cartea cea mai apreciată şi comentată a unui scriitor de limbă română din Basarabia pe cea mai mare platformă din lume de cărţi, recenzii şi sugestii de lectură de la crearea acesteia acum peste 10 ani, asta merită tot efortul şi, cum spun specialiştii în finanţe, „merită toţi banii”.

Şi sigur vreau să merg mai departe pe acest drum, cu o carte care să nu fie „VINIL 2”, ci una nouă, dar la fel cu texte scurte, şi cu una de poezie, la vreo 20 de ani distanţă de prima mea carte publicată, care s-a întâmplat să fie de poezie.

Iar cu aceste cărţi – de neuro-proză şi cardio-poezie – vreau să-mi păstrez ceea ce cred am câştigat până acum: prieteni, apreciere, încredere, bucurii…

Continuă să citeşti »

Taguri: Igor Guzun, Timpul.md