Feed on
Posts
Comments

Ca un ecou al aniversării din aceste zile a poetului Grigore Vieru, se aude, din când în când, în urechile noastre, acea primă versiune, ca o previziune cu o puternică forţă magică, a versurilor din debutul cântecului „Veniţi acasă, măi copii!”, interpretat de Gheorghe Ţopa:

„În patru vânturi ale Uniunii
V-aţi risipit azi, tineri moldoveni.
Aţi părăsit ce-au apărat străbunii,
Pământul sfânt, cu vii şi cu poieni”.

În cele patru vânturi ale Uniunii Europene s-au risipit azi tinerii Moldoveni, anticipa Grigore Vieru…

Continuă să citeşti »

Taguri: , , , ,

Actorul Ion Bechet recită în pauza dintre spectacolele de la Teatrul „Excelsior” de la București și cele de la Teatrul „Alexei Mateevici” de la Chișinău, fragmentul „Sărbă-storry de iarnă” din cartea „LA BLOG” de Sergiu Beznițchi & Igor Guzun.
Ion Bechet, actorul care are spectacole acum și la Chișinău, și la București, recită fragmentul Sărbă-storry de iarnă din cartea „LA BLOG” de Igor Guzun & Sergiu Beznițchi.

Sursă: Stiripozitive.eu

„Înainte bărbaţii purtau jiletcă”, zice tata, la masă. „Azi un bărbat, ca să fie perfect, are nevoie de Gillette”, îi mărturisesc eu şi el îşi aduce aminte că demult nu mai beau vodcă, nici chiar „Perfect”.

„Înainte se spunea metrou, azi se spune „Metro”. Înainte se spunea femeie, azi se zice FMI, se scrie cu litere mari şi înseamnă altceva”, spune tata. „Da tot bucuria e mare când obţii un acord – de la o femeie sau de la FMI”, mă gândesc eu, da tac şi în linişte se aud tic-tac-ul de pe perete şi văd TIC TAC-ul de pe masă.

„Aha, TIC înseamnă tehnologii informaţionale şi de comunicaţie”, descifrez eu în gând, în timp ce tata citeşte descrierea produsului din mână, pe care i l-a adus nepoata: „Drajeuri TIC TAC cu gust proaspăt mentolat în mini-punguţe cu motive „standard”.

Continuă să citeşti »

Taguri: , , , , ,

Cu ani în urmă, bunicul obişnuia să spună: „Ai carte, ai parte”. „Azi este de ajuns să iPad şi să iPhone”, i-aş povesti.

Acum, în iPodul nepoatei încap, se pare, tot atâtea lucruri câte erau în podul bunicii. Dar, totuşi, parcă, puţine î n c a p.

Înainte, zice tata, multe erau «бери, пока дают». „Astăzi există BlackBerry”, îi arăt.

Iar când găsesc o ocazie, îi recit fiicei mele: „La mijloc de codru des / Toate păsările…” fac o pauză şi, în loc de verb, accentuez şi apoi ortografiez exclamaţia „Yes!” Lamijlocdecodrudestoatepăsările. Yes!

Şi, în timp ce tata-i cu ochii pe „Mesager”, eu sunt pe Messenger şi vorbim fiecare cu cel din faţa noastră. „Ce ce-i asta Messenger?” Trebuie să-i citez din Wikipedia: „Yahoo! Messenger este un client de mesagerie instantă în timp real”…

Continuă să citeşti »

Taguri: , , , ,

1. Citatele mele preferate din „Manuscrisul găsit la Accra”, de Paulo Coelho | http://goo.gl/383iCD

2. Căminul numărul 6 | http://goo.gl/FDdqYG

3. Satele Moldovei în slogane: Sergiu Beznițchi feat Igor Guzun | http://goo.gl/t0U8IB

4. „Învingătorul este întotdeauna singur”, de Paulo Coelho, povestit de Igor Guzun în 500 de cuvinte | http://goo.gl/zHLaJN

5. „Busuioc la naştere. Busuioc la moarte…” | http://goo.gl/sxjQ2U

6. Fabulă modernă despre roşia montană de Tatiana Ţîbuleac | http://goo.gl/nY4GxZ

7. OAMENI ŞI LOCURI DRAGI – FurioSnails & Igor Guzun | http://goo.gl/2Qptcf

8. „Bătrânul care citea romane de dragoste”, de Luis Sepulveda | http://goo.gl/la6ucv

Continuă să citeşti »

Taguri: , , ,

Copilăria se termină atunci când începem să ne tăiem singuri unghiile. Şi nu ne mai obligă nimeni să ne spălăm pe dinţi, dar noi o facem.

Copilăria se termină atunci când înţelegem că Moş Crăciun este tata.

Când încetează să ne bucure obiectele şi aşteptăm bucurii de la oameni din jurul nostru, care sunt tot mai puţini – atunci se termină copilăria.

Copilăria se termină atunci când nu mai trebuie să ne facem lecţiile, dar viaţa continuă să fie învăţătorul nostru.

Când nu ne mai ustură ochii din cauza şamponului şi când facem baie de bună voie şi nesiliţi de nimeni.

Atunci se termină copilăria.

Copilăria se termină atunci când nimeni nu te cheamă la masă şi tu eşti cel sau cea care îi cheamă pe toţi.

Continuă să citeşti »

Taguri: ,

Copii!

Lăsaţi telefoanele şi tabletele la o parte. Şi vorbiţi cu părinţii şi bunicii voştri.

Că telefoane şi tablete o să mai fie.

Da părinţii şi bunicii îmbătrânesc şi se trec.

Taguri: , , , , ,

Am avut privilegiul să fiu aproape primul cititor al fabulelor moderne, scrise de Tatiana Ţîbuleac. Şi asta din momentul în care am decupat primul text de pe peretele ei, ca apoi toate celelalte – vreo 50 – să fie scrise şi publicate pe Stiripozitive.eu.

Magia acestor texte constă, probabil, în faptul că ele nu doar povestesc, dar, mai ales, inspiră.

Şi, adunate împreună într-o carte, nu doar emoţionează şi farmecă, ci şi acţionează: asupra inimii, asupra oamenilor.

Este o carte fabuloasă.

O recomand cu plăcere şi mândrie.

Este acum la molDeco şi pe Bestseller.md şi în librăriile „Cartier”…

Continuă să citeşti »

Taguri: , ,

Lectura nu-i o amendă plătită părinților sau profesorilor.

Și cărțile-s nu-s ca s-ajungă la minte, dar în primul rând ca s-ajungă la inimă.

Citim cărți nu ca să fim deștepți, ci ca să facem lucruri deștepte.

Singure, cărțile nu scriu, nu creează, nu construiesc, nu produc, nu implementează – pentru toate acestea ele au nevoie de oameni.

La fel cum animalele de companie seamănă cu stăpânii lor, la fel și cărțile seamănă cu cititorii lor care le îndrăgesc, le mângâie, le țin în brațe, le plimbă prin parcuri.

Cărțile citite sunt deopotrivă ca să te înalți pe degete să vezi mai departe și să te apleci în genunchi ca să privești mai adânc în sufletul tău…

Continuă să citeşti »

Prefaţă pentru Doina

Când ai şi-ţi place, vrei mai mult. Dragoste, de exemplu. S-ar putea să fie chiar povestea Doinei, exprimată în stările şi sentimentele acestei cărţi cu peste 16 mii de cuvinte.

Cuvântul „dragoste” şi sinonimul lui „iubire” luminează aceste pagini şi îi înseninează pe oamenii care citesc aceste „cuvinte păsări, cuvinte ploaie, nori, / cuvinte aer, cuvinte flori”.

În cele câteva decenii în care lucrez printre cuvinte am găsit mai multe dovezi că poezia face oarecum lumea mai bună. Pe unii îi ajută să nu lunece în nebunie, iar pe alţii îi împiedică să facă nebunii. Pe cineva poezia îl emoţionează atât de mult încât cu ajutorul lacrimilor se purifică. Pe mulţi poezia îi uneşte şi îi ţine împreună. Iar pentru majoritatea oamenilor poezia se transformă în cântec şi îi face fericiţi. Cel puţin pe durata cântecului şi asta înseamnă mult…

Continuă să citeşti »

Taguri: ,

Articole mai vechi »